Melanomul – factori de risc, tratament, prevenție

Melanomul malign (deși termenul este un pleonasm, melanomul fiind doar malign) este o tumoră a cărei origine se află în celulele melanocitare situate în piele. Este cea mai agresivă formă de cancer de piele.

Melonomul poate să apară oriunde pe piele, dar și la nivelul patului unghial, ochilor (uvee, conjunctivă și corp ciliar), meningelui și mucoaselor. Deși melanomul este cunoscut ca o tumoră intens pigmentată, există și tumori melanocitare fără culoarea caracteristică (amelanotice).

Este important să vă prezentați la medic din timp, deoarece și tumorile extrem de mici au tendința de metastazare, cu un prognostic nefavorabil. Melanoamele sunt responsabile de 90% dintre decesele cauzate de cancerele cutanate. Alte tipuri de cancer de piele sunt: carcinomul bazocelular, carcinomul spinocelular.

Care sunt cauzele și factorii principali de risc?

Incidența melanomului în Europa este de 25 de cazuri/100.000 de locuitori, față de 60 de cazuri/100.000 de locuitori în Australia. În prezent, incidența melanomului este în creștere pentru toate categoriile de vârstă.

Factorii de risc pentru apariția melanomului:

• Tegumentul deschis la culoare (fenotip), care are tendința de a se arde la soare;
• Expunerea la soare/solar (radiații ultraviolete) încă din copilărie;
• Prezența a peste 200 de nevi (alunițe);
• Nevi congenitali giganți;
• Nevi atipici/displazici;
• Prezența unui alt melanom în istoricul personal;
• Înaintarea în vârstă, dată de deficitul de reparare celulară și vulnerabilitatea la expunerea solară;
• Prezența receptorilor melanocortinici-1, moșteniți genetic;
• Istoric familial de melanom;
• Imunosupresia (genetică, infecțioasă, neoplazică).

Cum depistăm melanomul și când venim la medic?

Regula ABCDE

Aspectele care trebuie să ne pună în alertă se ghidează după regula ABCDE:

• Asimmetry (asimetrie) – dacă trageți o linie prin mijlocul formațiunii, veți constata că cele două jumătăți nu sunt egale;
• Borders (margini) – margini inegale, zimțate sau crestate;
• Color (culoare) – prezența mai multor nuanțe de maro , negru, roșu, alb sau albastru;
• Diameter sau Dark (diametru sau formațiune foarte închisă la culoare) – creșterea formațiunii în timp și faptul că are o culoare negricioasă. Excepție fac melanomele fără pigmentul caracteristic maroniu-negricios;
• Evolution (evoluție) – orice schimbare în dimensiune, culoare, supradenivelare, ulcerație, sângerare, prurit sau apariția unei cruste  pe o formațiune care semăna inițial cu o aluniță (nev).

Deși există multiple clasificări ale melanoamelor, în funcție de aspectul lor, localizare și tipul de mutație genetică, trebuie să reținem că melanomul este tumora cu cele mai multe mutații genetice.

Intervenția chirurgicală

Tratamentul de elecție pentru melanomul malign este excizia sa chirurgicală!

Intervenția chirurgicală poate cuprinde excizia:

• formațiunii primare (melanomul);
• a ganglionilor limfatici invadați;
• a recidivei/recidivelor;
• a metastazelor.

Scopul intervenției este de a exciza formațiunea tumorală împreună cu o parte din tegumentul vecin, aparent fără invazie tumorală, denumit: “margine de siguranță oncologică”. Lățimea tegumentului de siguranță oncologică depinde de grosimea tumorii, astfel că aceste margini pot merge de la 0,5 cm (melanoma in situ) până la 2 cm (atunci când melanomul are peste 2 cm).

Închiderea defectului se poate realiza prin sutură directă, atunci când permit țesuturile vecine. În cazul exciziilor mari sau situate în zone anatomice estetice (față), închiderea se realizează prin artificii locale (grefă de piele sau lambouri).

Intervenția chirurgicală se poate realiza cu:

• anestezie locală – melanoame mici;
• anestezie locală și sedare – melanoame medii, pacient anxios;
• rahianestezie – atunci când localizarea melanomului se află sub nivelul ombilicului;
• anestezie generală – melaom mare, ce necesită reconstrucție amplă.

Uneori, intervenția poate cuprinde și excizia ganglionilor limfatici invadați tumoral sau a ganglionului “santinelă” (primul ganglion în care difuzează limfatic celulele tumorale).

Intervenția chirurgicală “vindecă” melanoamele depistate în stadii incipiente. 

Melanomul și prognosticul lui

Majoritatea melanoamelor sunt diagnosticate în stadiul de tumoră primară, fără adenopatii sau metastaze asociate. Supraviețuirea la 10 ani în acest caz este de 80%.

Factorii de prognostic sunt dependenți de:

• grosimea tumorii (indicele Breslow);
• prezența/absența ulcerației;
• rata de multiplicare a celulelor (rată mitotică);
• vârsta înaintată;
• sexul masculin;
• prezența melanomului pe trunchi sau membru, comparative cu cele de la nivelul capului.

Până în 2009, se accepta ca indice de prognostic și nivelul de invazie (Clark), el fiind ulterior înlăturat. Prognosticul pe termen lung este cu atât mai nefavorabil cu cât există un număr mai mare de ganglioni limfatici invadați sau o metastază (diseminarea în alte organe). 

Tratamente adjuvante

Rolul acestor tratamente este de a spori eficacitatea excizie chirurgicale a melanomului, de a preveni recurențele și de a crește prognosticul de supraviețuire.

Se adresează melanoamelor avansate, ce au invadat ganglionii limfatici regionali. În cazul tumorilor foarte avansate și inoperabile, terapiile adjuvante au rol în a micșora dimensiunea tumorii și a încetini progresia bolii.

Aceste terapii includ:

• imunoterapie – stimulează sistemul imunitar al pacientului în a “lupta” cu melanomul, prin folosirea variantelor sintetice ale proteinelor imunitare sau prin stimularea eliberării celulelor ce atacă melanomul;
• terapie țintită – folosește medicamente și agenți care atacă celulele melanomului prin inhibarea moleculelor și a genelor ce au suferit mutații;
• chimoterapia și radioterapia – nu mai sunt de prima intenție în tratamentul melanomului.

Aceste terapii sunt ghidate de către medicul oncolog.

Deși progresele realizate în acest domeniu sunt impresionante, se află încă în studiu tratamente mai eficente ce vor putea transforma într-o zi o boală cu risc mare de mortalitate într-o boală cronică, tratabilă și chiar curabilă. 

Măsuri de prevenție

• Examinarea periodică a tegumentului din cap până în picioare, atunci când aveți istoric familial de: melanom, expunere cronică la soare, nevi multipli, sindromul nevilor displazici. Pentru a face acest lucru, aveți nevoie de o lumina bună, oglindă înaltă, o oglindă de mână, scaun, creion și o foaie.
• Vizite periodice la medicul dermatolog, care va face o hartă a tuturor formațiunilor melanocite și le va urmări evoluția în timp.
• Evitarea expunerii la soare și folosirea cremelor de soare cu factor mare de protecție (minim SPF 30) indiferent de anotimp.
• Purtați elemente vestimentare care să vă protejeze de soare: șepci, pălării, ochelari.
• Evitați expunerea la soare în timpul prânzului.
• Nu mergeți la solar. Acesta crește șansele de melanom cu 75%, melanomul fiind în topul primelor trei cancere diagnosticate la tinerii până în 30 ani. 
• Nu expuneți copiii la soare. Arsurile solare produse în copilărie cresc șansele de melanom în viață adultă.
• În cazul în care ați avut melanom, trebuie să mergeți periodic la control pentru urmări alte posibile modificări sau recidive.

---

Te confrunți cu melanom?

Programează-te acum la o consultație personalizată în clinică, pentru a stabili cel mai bun plan de tratament!